# Scăderea dobânzilor și efectele economice în România și Europa
În România, dobânzile au început să înregistreze o scădere semnificativă de mai bine de un an, reducându-se de la niveluri de peste 8% la aproximativ 5%. Această tendință a fost generată în mare parte de surplusul de lichiditate în cadrul pieței financiare, conform afirmațiilor lui Ionuț Lianu, CFA, Ofițer Șef Management Active și Pasive la CEC Bank. Evoluția a fost subliniată în timpul Conferinței „ZF Investiți în România,” organizată la Constanța de Ziarul Financiar, în colaborare cu CEC Bank.
Această reducere a dobânzilor se reflectă nu doar în nivelurile percepute pentru depozite, ci și în indicii esențiali precum ROBOR-ul, care au scăzut sub influența acestor demersuri cu câteva luni înainte ca Banca Națională a României (BNR) să anunțe oficial o diminuare a dobânzii de politică monetară.
## Impactul inflației și prognozele pentru dobânzi
Lianu a accentuat că viitoarele scăderi ale dobânzilor vor fi în principal influențate de evoluția inflației. Conform unor scenarii interne de bază, se așteaptă o diminuare suplimentară a dobânzilor, cel puțin cu 0,25 puncte procentuale în perioada imediat următoare.
Inflația, conform estimărilor economiștilor, ar putea să se stabilizeze la finele acestui an și începutul anului 2024 în jurul valorii de 4%. Deși există posibilitatea unor fluctuații suplimentare, factori precum prețurile mai constante ale serviciilor și o anumită rigiditate în salarii sugerează că dobânzile se vor menține la un nivel ridicat, estimat între 4-5%, pentru încă 1-2 ani.
În contextul presiunii economice generale, în special în zona euro, Lianu preconizează că această tendință se va aplica și altor economii globale. Multe bănci centrale, inclusiv Federal Reserve în SUA și Banca Centrală Europeană (BCE), au început să adopte măsuri de reducere a dobânzilor, într-o încercare de a răspunde încetinirii economice la nivel mondial, însoțită de o astăzări a inflației.
## Factori economici locali și europeni
Pe plan național, România a beneficiat în 2023 de un aport semnificativ la creșterea PIB-ului datorită consumului intern și a investițiilor în mari proiecte de infrastructură, multe dintre acestea fiind finanțate prin fonduri europene. Aceste influxuri de capital au sprijinit expansiunea economică în diferite sectoare. Totuși, Lianu remarcă o slăbire a industriei, în special în sectorul exporturilor, având în vedere legăturile strânse cu economia Germaniei, care se confruntă cu provocări.
Pentru anul care vine, CEC Bank estimează o creștere economică modestă pentru România, mai scăzută comparativ cu anii anteriori. Această încetinire este în principal rezultatul necesității de a reduce deficitul bugetar, o măsură esențială pentru a respecta standardele Uniunii Europene privind deficitele excesive. Așadar, politica bugetară a României se va îndrepta spre o abordare mai restrictivă, cu un impact negativ asupra creșterii economice.
Lianu a explicat că orice ajustare a deficitului bugetar, fie prin modificarea veniturilor, fie prin ajustarea cheltuielilor, va crea un impact negativ asupra PIB-ului, având în vedere rolul vital al investițiilor publice, inclusiv cele pentru infrastructură, în stimularea creșterii economice.
## Tendințele europene: Germania, industria auto și măsurile BCE
Pe scara europeană, unul dintre principalii factori externi care va influența economia României este evoluția economiei germane și a sectoarelor sale industriale cheie, cum ar fi industria auto. În plus, Lianu a menționat inițiativa propusă de fostul