### Fenomenul „Shrinkflation“ în România: Ce Este și Cum Încearcă ANPC să Apere Consumatorii
Fenomenul de **„shrinkflation“** a generat discuții și nemulțumiri în rândul consumatorilor din întreaga lume, iar România nu este o excepție în această privință. Pe fondul creșterii costurilor de producție și a presiunilor inflaționiste, shrinkflation se manifestă prin diminuarea cantităților din ambalajele produselor, chiar dacă prețurile rămân constante sau cresc. Această strategie, care se evidențiază în special în sectorul bunurilor de consum, plasează consumatorii într-o situație defavorizantă, deoarece primesc mai puțin pentru aceeași sumă de bani.
Pentru a aborda aceste dificultăți, **Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)** a implementat recent o nouă reglementare, care a intrat în vigoare ieri, ce impune comercianților să notifice consumatorii în cazul în care cantitatea produsului scade, chiar și atunci când prețul rămâne neschimbat. Noul **Ordin al președintelui ANPC** este perceput ca un pas semnificativ în combaterea acestui fenomen, sprijinind transparența și dreptul de a fi corect informat.
#### Ce reprezintă shrinkflation?
Termenul “shrinkflation” provine din fuziunea cuvintelor englezești “shrink” (a se micșora) și “inflation” (inflație). În esență, acesta se referă la o practică prin care producătorii alterează dimensiunea sau greutatea ambalajului produsului, livrând cantități reduse, dar menținând același preț. Din păcate, acest fenomen nu este mereu evident pentru consumatori la prima vedere, fiind greu de observat când produsele au același ambalaj sau design, dar o cantitate mai mică de conținut.
#### Exemple de shrinkflation în România
Shrinkflation a început să fie remarcabil și în România de la începutul anului 2023, însă acest fenomen a fost mai vizibil în țările vestice anterior, unde companiile au început să adopte această practică ca răspuns la costurile crescute ale materiilor prime și energiei.
Un articol publicat în aprilie de **Ziarul Financiar (ZF)** a evidențiat exemple clare de shrinkflation în România. De exemplu, o tabletă de ciocolată, care înainte cântărea 100 de grame, a fost redusă acum la 70, 80 sau 92 de grame în același ambalaj care pare neschimbat. **Pachetele de unt**, care în mod tradițional aveau 200 de grame, au fost diminuate la 180 de grame, fără o reducere a prețurilor. Alte produse, precum balsamul de rufe și laptele, au fost de asemenea afectate. De exemplu, unele balsamuri de rufe sunt acum disponibile în recipiente de 425 ml sau 1,625 litri, mult sub cantitățile anterioare.
#### De ce aleg producătorii shrinkflation?
Producătorii își justifică frecvent această strategie prin necesitatea de a compensa majorările de costuri cauzate de factori economici globali, precum prețul crescut al energiei, al materiilor prime sau al transportului. În loc să crească prețul produselor, ceea ce ar putea genera o scădere a vânzărilor, recurg la **shrinkflation** pentru a menține prețurile aparent stabile. Consumatorul tinde să observe mai puțin o scădere în greutatea produsului decât o creștere a prețului, ceea ce face ca shrinkflation să devină o strategie atractivă pentru comercianți.
#### Măsurile ANPC: Acțiuni împotriva shrinkflation-ului
Pentru a aborda această problemă și a proteja drepturile consumatorilor din România, **ANPC** a emis un ordin, în vigoare de ieri, care obligă comercianții să informeze în mod clar și transparent cumpărătorii despre modificările cantităților de produse. Astfel, chiar dacă ambalajul, forma și prezentarea produsului rămân