## Cum va influența salariul minim european piața muncii din România?
**♦ „Această modificare nu va afecta automatizările din sectorul industrial sau relocările de producție în alte țări cu costuri reduse”**
**♦ „Există posibilitatea ca munca nedeclarată să se intensifice în cadrul pieței”**
**♦ Numărul contractelor de muncă cu salariul minim a atins aproape 1,09 milioane în luna septembrie a acestui an**
**♦ Cele mai multe salarii minime se regăsesc în construcții, comerț și industria manufacturieră**
Recenta aprobată de către Senat a proiectului de lege referitor la salariul minim european a generat multe discuții și dezbateri, atât în rândul antreprenorilor, cât și al sindicatelor și autorităților. Această inițiativă legislativă urmărește implementarea unui mecanism de creștere a salariului minim brut pe economie, un aspect esențial pentru a asigura un standard de viață mai bun pentru un număr mare de angajați din România.
### Cum va funcționa metoda de calcul a salariului minim?
Potrivit legii, salariul minim brut ar trebui să se alinieze între 47% și 52% din câștigul mediu brut pe economie. Astfel, angajații cu salariul minim vor primi cel puțin jumătate din salariul mediu brut estimat pentru fiecare an, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză (CNP). Pentru 2025, CNP preconizează un salariu mediu brut de 8.597 de lei, ceea ce sugerează că salariul minim brut ar trebui să fie în jur de 4.100 de lei.
### Impactul asupra economiei și producerii
Una dintre principalele temeri legate de creșterea salariului minim european a fost dacă aceasta va provoca modificări semnificative în industriile de producție sau în tendințele de relocare a activităților de producție în alte țări cu costuri mai scăzute. Cu toate acestea, atât oficialii guvernamentali, cât și experții din domeniu afirmă că această ajustare nu va influența semnificativ industria prelucrătoare sau o creștere mai mare a automatizării decât cea deja anticipată.
În timpul negocierilor și discuțiilor din Senat, s-a argumentat că, deși salariile minime din România sunt inferioare celor din multe țări europene, automatizările și relocările sunt procese mult mai complexe și influențate de o serie de factori, cum ar fi accesul la forță de muncă calificată și nivelurile de capital tehnologic. Automatizarea, în special, reprezintă o tendință naturală, dar proiectul de lege nu pare să fie principalul factor de stimulare în privința acestui aspect.
### Sectoare cu un impact considerabil
Conform celor mai recente date, cele mai multe salarii minime din România se regăsesc în sectoarele: construcții, comerț și industria prelucrătoare. Aceste domenii au fost intenționat subfinanțate sau subestimate pentru o perioadă mai lungă, iar necesitatea creșterii salariilor este din ce în ce mai evidentă pentru a menține competitivitatea forței de muncă și impozitarea corectă.
Numărul angajaților care sunt remunerați cu salariul minim este considerabil: în jur de 1,09 milioane de persoane aveau contracte cu salariu minim în luna septembrie a acestui an. Această statistică evidențiază amploarea și relevanța acestei schimbări legislative.
### Risc de muncă nedeclarată
Un efect adiacent al creșterii salariului minim ar putea fi dezvoltarea unui fenomen deja existent pe piața muncii din România: creșterea muncii nedeclarate sau „la negru”. Creșterea inevitabilă a salariilor poate exercita o presiune financiară asupra unor mici întreprinderi și a companiilor cu marje de profit reduse. Acești angajatori ar putea fi tentați să reducă cheltuielile prin evitarea plății impozitelor, optând pentru o plată parțială sau totală în „negru”.
Aceasta situație ar putea crea o vulnerabilitate în sistemul economic și social, având efecte